Business

Analiză FT. Numărul de nașteri a revenit la niveluri de dinaintea pandemiei de coronavirus în economiile avansate, pe fondul politicilor de stimulare economică și al vaccinării. În cazul României, acest lucru s-a produs toamna trecută.


Financial Times a analizat evoluția numărului de nașteri pe perioada pandemiei de coronavirus, încercând să încadreze scăderea acestuia în trendurile istorice. Spre finalul anului 2020, la nouă luni de la izbucnirea pandemiei, numărul nașterilor a început să scadă brusc, agravând o tendință demografică deja periculoasă de scădere a populației din țările bogate. Modelul, scrie FT, este related celor din timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918, al Marii Depresiuni Economice din anii 1930 și al crizei financiare globale din 2008. Dar o analiză a datelor naționale arată o revenire rapidă în majoritatea țărilor dezvoltate, începând din toamna trecută, la nouă luni de la începerea vaccinării în masă.

“Scăderea pe termen scurt a nașterilor observată în multe țări este în concordanță cu alte crize istorice, dar în cazul Covid-19, această scădere a fost mai scurtă”, potrivit ONU. Acest lucru se datorează în mare parte cheltuielilor guvernamentale și eforturilor de a produce și distribui vaccinuri împotriva Covid-19, arată analiza FT.

Un sondaj realizat de compania franceză Ifop arăta că impunerea carantinelor la începutul anului 2020, a dus la o scădere a activității sexuale, iar între sfârșitul anului 2020 și prima jumătate a anului 2021, la nouă luni după primele restricții, numărul de nașteri a scăzut din China și până în Franța. Italia a înregistrat în 2021 cele mai puține nașteri de la fondarea țării, în 1861.

Kate H. Choi, directorul Centrului de Cercetare a Inegalității Sociale, a spus că oamenii au tendința de a avea mai puțini copii atunci când se confruntă cu “un eveniment catastrofal de lungă durată care duce la un nivel ridicat de incertitudine, iar cuplurile din era Covid s-ar putea să nu-și dorească să aducă un copil pe lume dacă nu știu de unde va veni următorul lor salariu”, a mai spus ea.

Dar nașterile au început să se redreseze mai târziu în 2021 în țări precum SUA, în țările nordice, Australia și Israel – revenind sau chiar depășind tendința pre-pandemică în ceea ce demografii au spus că a fost un efect de recuperare.

În Anglia și Țara Galilor, numărul nașterilor a scăzut cu 5% în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, dar până la sfârșitul anului 2021, înregistrau prima creștere anuală a nașterilor din 2015.

După ce a înregistrat o scădere bruscă a nașterilor, Spania a avut mai multe nașteri în martie și aprilie 2021 decât în ​​aceeași perioadă din 2020, iar în Germania, au fost mai multe nașteri în martie 2021 decât în ​​orice altă lună martie din ultimii 20 de ani.

În România, mai arată analiza grafică a FT, numărul nașterilor a atins un minim în decembrie 2020, dar a urcat la nivelul prepandemic începând din august 2021.

Analiza grafică a FT arată că Bulgaria, care a avut și cea mai mică rată de vaccinare din UE, nu a mai avut o revenire a numărului de nașteri la nivelul prepandemic.

În SUA, Biroul de Recensământ a observat că numărul de copii născuți între decembrie 2020 și februarie 2021 a fost neobișnuit de scăzut, dar din a doua jumătate a anului 2021, SUA au înregistrat același număr de nașteri ca în 2019.

Experții în domeniul populației și economiștii consideră stimulul monetar și fiscal lansat de multe guverne în primele luni ale pandemiei drept un issue essential care a prevenit o scădere de durată a numărului de nașteri.

Dar revenirea la ratele de creștere anterioare pandemiei tot nu a dezamorsat “bomba cu ceas demografică” cu care se confruntă țările dezvoltate, mai arată Financial Times – ratele de fertilitate amenință să încetinească creșterea globală și să lase țările să se confrunte cu costurile îmbătrânirii populației.

Rata mondială a fertilităţii a atins vârful în 1960 şi de atunci este în cădere liberă. Drept urmare, demografii cred că, după secole de creștere a populației, lumea se află în pragul unui declin demografic pure. Acest lucru a declanșat un lanț de evenimente economice, pentru că mai puțini tineri înseamnă o forță de muncă mai mică pe termen lung, ceea ce afectează atât veniturile bugetare, dar și pensiile și contribuțiile de sănătate.

Potrivit unui articol Lancet publicat în 2020, populația lumii va atinge un vârf de 9,7 miliarde în jurul anului 2064, urmând să scadă apoi la 8,7 miliarde până la sfârșitul secolului.

Articolul integral pe Financial Times

Foto: Daria Nipot | Dreamstime.com

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday





Source hyperlink

Leave a Reply

Your email address will not be published.