Business

Finanțarea datoriei publice riscă să devină nesustenabilă! Urmează noi măsuri de austeritate?



Joi, 28 Aprilie 2022, ora 16:00

1208 citiri

Sub egida BNR a fost publicat un doc cu concluzii foarte dure cu privire la situația financiară a României: Guvernul ori adoptă cât de repede posibil măsuri de austeritate, ori România riscă să nu își mai poată finanța datoria publică, mai concret spus, să intre în incapacitate de plăți.

România are o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (circa 26% din PIB în anii recenți față de media de 40% în UE) și politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari.

În fapt, România are cel mai adânc deficit structural din UE, de circa 5% la finele lui 2019, devenit peste 7% din PIB în 2020.

Conjunctura ultimilor doi ani, pandemia și războiul din Ucraina, nu au făcut decât să agraveze această fragilitate, iar cheltuielile suplimentare legate de securitate vor pune și mai multă presiune pe bugetul public, se arată în raportul ”România – Zona Euro Monitor”, întocmit sub îndrumarea academicianului Daniel Dăianu și publicat de Banca Națională.

Riscul de a nu mai avea acces la finanțare

Nu poți practica deficite bugetare mari la nesfârșit fără a-ți bloca accesul la finanțare, atrage atenția sursa citată, care face apel la necesitatea ca factorii de decizie să adopte măsuri de consolidare fiscal/bugetară pentru ca România să nu ajungă în situația de a-și mai putea finanța datoria publică.

Consolidarea fiscal-bugetară se traduce prin măsuri de natura creșterii veniturilor bugetare (creșterea fiscalității) și/sau reducerea cheltuielilor publice (măsuri asimilate celor de austeritate: înghețare sau tăieri de salarii publice, reducerea cheltuielilor sociale, and many others).

Pentru România, lucrurile sunt destul de clare în sensul că în 2020, înainte de izbucnirea pandemiei, eram singura țară din UE sub incidența procedurii de deficit excesiv.

Cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB în 2019, cel mai mare din UE (așa cum period și deficitul primar al bugetului public, peste 3% din PIB), calea de urmat nu putea fi decât o corecție fiscală de realizat în câțiva ani.

Pandemia a întrerupt acest proces, a accentuat deficitul bugetar structural la peste 7% din PIB în 2020.

Datoria publică, nesustenabilă

Miza enormă acum este de a scale back deficitul money și cel ESA (metodologie europeana) la în jur de 3% din PIB în 2024. Datoria publică period la finele lui 2021 sub 50% din PIB, o cifră respectabilă în tabloul european (UE) – media în zona euro este circa 90% din PIB.

Problema este însă deficitul bugetar la noi, care este cel mai înalt pe partea structurala între țările din regiune, probabil în UE. Acest deficit face nesustenabilă datoria publică, arată documentul citat.

Situația balanței externe este și ea complicată. Deficitele de cont curent au fost de circa 5% din PIB în 2019 și 2020, probabil va fi consemnat un deficit către 7% din PIB în 2021.

Totodată, cheltuieli cu salarii și sociale ocupa mai bine de 80% din veniturile fiscale.

Problemă de securitate națională

Derogarea de la regulile fiscale în UE în perioada 2020-2022, războiul din Ucraina, nu exonerează politica publică autohtonă de nevoia de a realiza o corecție a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar – de la 7,2% din PIB (ESA) în 2021 la circa 3% în câțiva ani.

Finanțarea tot mai anevoioasă a datoriei publice (ajunsă la puțin peste 50% din PIB în februarie a.c.) implică chibzuință în cheltuirea banului public și o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care să ne ajute să răspundem la provocări extraordinare actuale și viitoare.

Întărirea politicilor monetare este inevitabilă peste tot unde inflația înaltă dovedește persistenta. Rezerva Federală a SUA, alte bănci centrale mari, influențează piețele financiare internaționale și pot induce mișcări de capital perturbatoare.

Cu atât mai mult, și deși crizele au obligat/obligă la noi cheltuieli publice țintite, România are nevoie de o consolidare bugetară, care a devenit o problemă de securitate economică națională, atrage atenția sursa citată.





Source hyperlink

Leave a Reply

Your email address will not be published.