News

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Sîntem ascultaţi de aîta vreme ilegal, că nici nu mai ştim cum poate fi altfel



Lupta judecătorului Daniel Morar cu microfoanele SRI-ului şi ascultarea telefoanelor

Trebuie să fac o mică istorie a subiectului, pentru a înţelege despre ce e vorba. Toată lumea a auzit, ori chiar a vorbit despre ”binom”, ”colaborarea” între SRI şi justiţie, pînă la transformarea în ”cîmp tactic” a acesteia din urmă. Pe 16 februarie 2016, un complet al Curţii Constituţionale a României a desfiinţat ca neconstituţional articolul 142, alineat 1 din Codul de Procedură Penală, care stipula că ”Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”. Prin această prevedere, Serviciul Român de Informaţii a primit ”liber” la ascultări, fiind integrat cercetării penale. Dar decizia 51/2016 a Curţii a restabilit legalitatea, subliniind practic că SRI nu poate face ce a făcut Securitatea. Unul dintre cei care s-a pronunţat public ulterior asupra acestei decizii, la care a şi participat, a fost judecătorul Daniel Morar. Ca fost şef al Parchetului Naţional Anticorupţie, precursorul DNA-ului Codruţei Kovesi, nu avem de ce să nu-l credem pe cuvînt.

Dacă metodologa şi decizia de supraveghere a unei persoane, subliniază Morar, e o procedură care poate intra sub pavăza secretului de stat, ce poate fi dispusă prin CSAT sau normative interne de funcţionare a SRI-ului, cu totul alta este povestea cu privire la transformarea acestor proceduri în probe penale şi, cu atît aceasta devine mai serioasă, cu cît e vorba de protejarea unor drepturi şi libertăţi constituţionale. E ceea ce a şi stat la baza deciziei Curţii Constituţionale nr.51 din 2016. Numai că ”sistemul” s-a regrupat speedy. La guvernare period Dacian Cioloş, despre ale cărui presupuse legături cu Florin Coldea, eminenţa cenuşie a ”binomului”, s-a tot scris. Iar Coldea period încă pe cai mari: period departe încă information fatidică (pentru el) de 12 ianuarie 2017, cînd a fost suspendat din funcţia de prim-adjunct al şefului SRI de către directorul civil al Serviciului, Eduard Helvig, în urma dezvăluirilor făcute de Sebastian Ghiţă, în legătură cu concediile de lux, probate cu acte, pe care i le-a oferit generalului SRI şi soţiei sale, de asemenea ”cadru” (ea coordona ”evaluările psihologice” din Serviciu, fiind un fel de ”şefă de cadre” din SRI). Dar pe atunci, ”familia” Coldea, cu toate ramificaţiile ei militare şi civile, din lumea justiţiei, cea politică, a afacerilor şi presei period încă puternică, deşi Băsescu nu mai period.

Aşa că nu s-a mirat nimeni, cînd curînd, la numai trei săptămîni după decizia Curţii Constituţionale, a apărut o Ordonanţă de urgenţă adoptată de guvern în 11 martie 2016, avizată de Klaus Iohannis tot în acea zi ”în regim de urgenţă”. OUG fusese ”pritocită” de ministra justiţiei, Raluca Prună, cu concursul direct al SRI-ului (a fost publicată, la vremea respectivă în revista ”Lumea Justiţiei, o ”completare” a Ordonanţei, transmisă de Serviciu către Ministerul Justiţiei). Astfel încît, microfoanele SRI-ului şi-au reintrat în ”drepturi”, iar ”Big Brother” în legalitate. Noi am devenit din nou ”ţinte”, prin perfecţionarea tehnicilor – între timp, toate serverele reţelelor de telefonie cellular fuseseră ”clonate” de Centrul Naţional de Interceptare a Convorbirilor, unitate a SRI înfiinţată în 2002, prin decizie secretă a CSAT, ”cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale”. Dar care, sub pretextul ”luptei anticorupţie”, a stocat tot ce-a vrut.

”Ordonanţa Prună” a repus în funcţie Centrul, cu toate atribuţiile sale. Şi a început să zacă prin sertare, mai întîi la Senat, pînă cînd a fost adoptată tacit. De aici, a trecut în sertarele Camerei, unde după un praf adunat şase ani, a trebuit în cele din urmă să fie scoasă şi votată. A devenit astfel lege, prin votul la 16 noiembrie 2021 al unei majorităţi zdrobitoare (283 de deputaţi din toate formaţiunile politice), care n-au modificat nicio virgulă a Ordonanţei doamnei Raluca Prună – a se citi ”a SRI”-ului. Astfel încît  colaborarea” SRI cu procurorii, întreruptă de fapt doar trei săptămîni, a devenit literă de lege, nu doar de ”ordonanţă”. Hotărîrea Curţii Constituţionale din  16 februarie 2016 n-a fost valabilă, de fapt, decît trei săptămîni. În relaxation, SRI a făcut tot ce-a vrut şi ştia mai bine. Pînă pe 16 februarie 2022, cînd la repair şase ani de la vechea decizie, Curtea Constituţională a declarat că ”legea Prună” e şi ea neconstituţională. Daniel Morar a ieşit din nou la luptă. Pentru noi. Cei mai mulţi sîntem prea comozi pînă şi să ne imaginăm, ce înseamnă aşa ceva.

Se pregăteşte Ordonanţa Prunoiu

Daniel Morar a fost singurul magistrat lucid, care cunoaşte şi a reacţionat la renaşterea Securităţii, la graniţa unde se întîlnesc şi colaborează serviciile cu justiţia. Cum am mai spus, Morar a fost unul dintre cei care a judecat şi a redactat sentinţa 51 a Curţii Constituţionale. Un fapt uitat azi, nu vreun politician român s-a sesizat faţă de încălcarea normelor constituţionale, de către ascultările SRI-ului. La baza deciziei Curţii a stat excepţia de neconstituţionalitate ridicată de trei cetăţeni arabi, împotriva imixtiunii ilegale a serviciilor, în instrumentarea dosarului lor, ocazie cu care s-a constatat neconstituţionalitatea sintagmei “ori de alte organe specializate ale statului”, din cuprinsul dispoziţiilor din Codul de procedură penală. Curtea a sesizat apoi Parlamentul, apoi Coldea a dat ”ordin de zi pe unitate”, Cioloş a făcut drepţi, Prună a scris ordonanţa. Şi aşa mai departe, cum am văzut.

În toţi aceşti ani, lupta s-a dus pe mai multe ”fronturi”. Au fost magistraţi care, de pildă, au atacat brutal hotărîrea 51 a Curţii Constituţionale, care ”tăia aripile” SRI-ului, pe care Ordonanţa Prună le-a lipit repede la loc. Faţă de aceştia, Daniel Morar avertiza, într-o apariţie la Aleph Tv, curînd după lansarea postului: ”Mă uit la acei judecători care au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi au întrebat dacă e bună Decizia 51 a CCR, prin care a scos SRI din anchetele penale. Mă întreb: acei oameni n-au citit vreo carte la viaţa lor, despre sistemele totalitare, în care serviciile de informaţii făceau şi desfăceau tot şi distrugeau vieţi?… Pot să plîngă oricît după serviciile de informaţii: nu e voie să se mai întoarcă în cercetarea penală”. 

Dar, prin votul celor 283 de deputaţi, s-au întors. Ascunse în trecut sub sintagma evazivă din Codul de procedură penală, şi puse sub pavăza ordonanţei şi mai apoi a legii, la adăpost de gălăgia politică, serviciile au fost tot cu sacii în căruţă şi şi-au văzut de treabă. Pînă cînd, din nou, Curtea Constituţională a împiedicat încă o dată ”serviciile” să aibă ultimul cuvînt şi să călărească Constituţia, cum vor. Nu e bătălia unui singur om, a lui Daniel Morar. Ci a unui complet de judecători al Curţii Constituţionale, din care acesta face parte. Expertiza sa a impus colegilor, care fără îndoială că i-au ascultat argumentele. Înainte de a fi fost judecător la cea mai înaltă instanţă a României, ca şef al Parchetului Naţional Anticorupţie, Morar ştia şi ştie foarte bine ce fac serviciile, cînd se întîlnesc cu procurorii: poliţie politică, actual aşa cum făcea Securitatea pe vremuri. Şi el a împiedicat a doua oară, ca aceasta să rămînă legiferată, în tăcerea civilă a presei, care e cu ochii pe războiul din Ucraina, pe generalul Ciucă şi noua sa campanie în fruntea Absurdistanului liberal şi pe aşa-zisele ”măsuri de protecţie socială” ale guvernului, în faţa crizei. 

Dar acum se poartă o nouă bătălie, între Daniel Morar, judecătorul de la Curtea Constituţională, care a spus clar că a ţine serviciile departe de justiţie este veriga cea mai importanta pentru mecanismul penal din România şi domnul Cătălin Predoiu, un mai vechi cunoscut şi prieten al SRI-ului, ministrul justiţiei liberal, care încearcă să mai salveze ce e de salvat, din corabia din nou torpilată de  către Curtea Constituţională, a ascultărilor telefoanelor noastre, cele de toate zilele. Adică, ministrul Predoiu susţine că acel Centrul Naţional de Interceptare a Convorbirilor, unitatea SRI înfiinţată în 2002 şi înzestrată ulterior nu numai cu aparatură super-performantă, dar şi cu puterea deplină de a face cam tot ce vrea, sub paravanul unor prevederi legale evazive şi generale, poate să funcţioneze bine-mersi în continuare, ca şi pînă acum şi poate să facă, în continuare, tot ce a făcut în trecut.

Într-un ”punct de vedere” cu privire la recenta hotărîre a Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţională fosta ”ordonanţă Prună”, devenită lege, Cătălin Predoiu susţine, nici mai mult, nici mai puţin: ”Subliniem că CCR a analizat textul alin. (2) al artwork. 8 în integralitatea sa, ajungînd la concluzia că doar fraza a III-a este neconstituţională, ceea ce înseamnă că restul articolului 8 a fost apreciat a fi constituţional. Concluzia logică juridică este că CNCI are în continuare obligaţia legală ca, şi după publicarea Deciziei nr. 55/2022, să asigure, la cererea organelor de urmărire penală, accesul nemijlocit şi impartial al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice”. Predoiu îşi ia şi precauţiile necesare, arătînd că ”există şi alte analize juridice care pot fi şi vor fi făcute în legatură cu considerentele deciziei, inclusiv din perspectiva obligaţiilor legiuitorului, dar sub aspectul obligaţiei CNCI de a aplica prevederile rămase neafectate de decizia CCR, punctul de vedere al Ministerului Justiţiei este cel exprimat mai sus”.

Adică, în opinia sa, Centrul de Ascultare al SRI-ului e ”obligat” să ne asculte în continuare. Las la o parte că părerea lui Predoiu arată că o decizie a Curţii poate privi numai o frază dintr-un alineat, că se ocupă de sintaxa propoziţiilor din lege, ciopîrţind alineatele pe părţi bune şi părţi rele. E cel puţin discutabil pentru un om cu pregătire juridică, să susţină aşa ceva. Dar, în serviciu comandat, se poate orice. Chiar şi o nouă ordonanţă, la confluenţa dintre dispoziţiile îndeplinite în trecut de Raluca Prună şi cele pe care le are de executat Cătălin Predoiu. S-ar putea numi ordonanţa Prunoiu. Şi s-ar putea să fie votată iar, cu o largă majoritate: pentru că ne-am obişnuit să fim ascultaţi de aîta vreme ilegal, că nici nu mai ştim cum poate fi altfel.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp actual şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră private. Este interzisă republicarea conținutului acestui website în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.





Source hyperlink

Leave a Reply

Your email address will not be published.